Vis de iarna…

Albastrul (in toate nuantele posibile) a fost dintotdeauna culoarea mea preferata. In mintea mea si in cartile mele de povesti toate zanele si printesele delicate erau imbracate in rochii suave in culoarea cerului senin de vara, asa ca pentru mine bleu a devenit culoarea puritatii, bunatatii, frumusetii si nobletii.

Rochita mea preferata din copilarie a fost una in culoarea albastrelelor, pe care am purtat-o pana la refuz, pana mi-a ramas mica si nu mai incapeam sub nici o forma in ea 🙂 Eram in stare sa si dorm cu ea, dar nu ma lasa bunica, si cu maaare scandal ma dezbracam de ea 🙂

La banchetul de la sfarsitul liceului am avut o rochie bleumarin…

Si cand vine vorba de rochii de Craciun, revelion, tot spre nuantele de albastru ma indrept, desi tuturor le sclipesc ochii dupa rochii rosii sau aurii 🙂 Da da, stiu… eu si Elsa din Frozen purtam albastru iarna 🙂

Si tot frunzarind eu netul, am dat peste un site cu rochii de ocazie – pickedresses. N-am mai auzit de el pana acum, dar m-a cucerit repede. In categoria Blue Prom Dresses am gasit o multime de rochii de vis:

  • o rochie de sirena proaspat iesita din apa (imi plac la nebunie rochiile cu maneci trei sferturi, mi se pare ca dau o eleganta aparte, pentru ca pun in evidenta si bratele):

  • o rochie vaporoasa si delicata, dar atat de eleganta tocmai prin simplitatea ei:

  • o rochie pretioasa, simpla, curata:

  • o rochie in culoarea albastrelelor, presarata cu stropi de roua:

  • o rochie bleumarin, regala, delicata, feminina cu flori dantelate:

  • o rochie albastra pur si simplu perfecta:

  • o rochie bleu ca cerul senin de vara, presarata cu nestemate, atat de delicata…

  • o rochie albastra demna de covorul rosu:

Voi la ce rochii visati? Care sunt culorile voastre preferate cand vine vorba de rochii?

2 comentarii la “Vis de iarna…”

  1. ” Dintr-o dată lumea dispare De la umbră pănă la soare
    Într-o nouă , blăndă culoare
    Ca privirea ta .

    Trec fantasme , trec clipe rare ,
    Păsări albe ca o chemare
    Pasii nostri trec pe cărare
    Trec , trec …

    Un albastru infinit
    A uitat pămăntul înflorit
    Si cămpia fără asfinţit
    Un albastru infinit . ”

    * UN ALBASTRU INFINIT *

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *