Doliva Fresh Balm

Eu am o slabiciune pentru culoare verde la ambalajele cosmeticelor. Cand o vad ma topesc; ma da gata. Imi imaginez ca acele cosmetice sunt foarte naturale, ca doar verde e culoarea naturii. Si le acord toata credibilitatea mea.

Ce sa fac? Asta-i slabiciunea mea… Asa ca intr-o buna zi de vara m-am hotarat sa-mi iau o lotiune de corp. Dar nu orice lotiune, ci una proaspata. Daaa, proaspata, nu fresh (pentru mine „fresh” si „proaspat” au conotatii diferite; „proaspat” inseamna mult mai fresh decat un simplu „fresh”). M-am gandit initial sa intreb vanzatoarele, dar m-am gandit ca se vor uita nevinovat la mine si nu ma vor intelege. Asa ca am pornit inarmata cu multa rabdare in cautarea idealului.

Ajunsa in farmacie am dat cu nasul de o cutie verde. Foarte verde. Radarul meu detecteaza verdele instantaneu. M-am indragostit de culoarea cutiei, deci continutul ei trebuia sa fie pe masura asteptarilor. Deschizand cutia, m-a izbit un miros incredibil de proaspat, de iarba proaspat taiata…acrisor, vesel, jucaus…perfect – I’m in love. Uitandu-ma pe cutie, am vazut ca era un balsam de corp Doliva – „Doliva Fresh Balm” – hmmm….cu adevarat fresh. Bineinteles ca l-am si achitionat.

Impresii:

– pret: aproximativ 50 ron – un pret ok, tinand cont de cantitatea generoasa – 250 ml;

– textura: gel fin, fara grasime;

– miros: divin – miros de iarba proaspat taiata, acrisor, racoritor;

– efect: foarte racoritor, e perfect pentru vara, mai ales dupa epilat; parca ar contine mentol, asa de bine racoreste pielea; calmeaza pielea; se absoarbe repede in piele, nu e gras; mirosul se mentine mult timp; hidrateaza destul de bine, pielea ramane foarte fina dupa aplicare;

– compozitie: cica ar contine ulei de masline si panthenol, ingrediente foarte benefice pentru piele;

– dezavantaje: intr-o zi am dat din greseala pe la ochi cu mana pe care inca mai aveam balsam si mi-au inghetat pleoapele si ma usturau ochii ingrozitor – deci nu incercati sa va racoriti si fata cu acest produs!

Concluzie: il iubesc! e perfect pentru vara!

Wella Lifetex – fiole pentru par vopsit

In urma cu ceva timp am avut parul degradat (din cauza unor probleme de sanatate), dar cum imi place sa ma ingrijesc si sa am parul vopsit, nu m-am abtinut nici de aceasta data si mi-am achizitionat o vopsea de par.

Cautam totusi si un tratament pentru parul vopsit, astfel incat parul meu sa nu ramana prea traumatizat dupa vopsire. Coafeza mi-a recomandat fiolele pentru parul vopsit de la Wella.

La inceput am fost cam circumspecta – 6 fiole costau 120 ron, un pret nu prea scazut… Ea mi-a spus ca daca nu sunt multumita de ele imi da ea banii inapoi; stiind ca nu prea este asa mana larga, am prins curaj si am cumparat fiolele.

Pot spune ca nu am regretat deloc: mi-au lasat parul stralucitor, matasos, de parca iesisem de la o vizita la stilist; vopseaua a rezistat mai mult timp, parul avea un aspect sanatos. Multe persoane ma intrebam cu ce m-am vopsit de aveam parul atat de frumos. Merita sa achizitionati asa ceva; e un adevarat rasfat pentru par.

People are often unreasonable

People are often unreasonable, irrational, and self-centered.

Forgive them

Anyway.

If you are kind, people may accuse you of selfish motives.

Be kind anyway.

If you are successful, you will win some unfaithful

friends and some genuine enemies.

Succeed anyway.

If you are honest and sincere people may deceive you.

Be honest and sincere

anyway.

What you spend years creating,

others could destroy overnight.

Create anyway.

If you find happiness, some may be jealous.

Be happy anyway.

The good you do today, will often be forgotten.

Do good anyway.

Give the best you have, and it will never be enough.

Give your best anyway.

In the final analysis, it is

between you and God.

It was never between you

and them anyway.

Mother Theresa

Wella System Professional Gloss On – ser pentru stralucire

Odata cu venirea verii parul meu o ia razna; la modul cel mai serios si mai neplacut. Nu-i place vara sub nici o forma: cand e soare se usuca si arat de parca as fi electrocutata, cand ploua se increteste si carliontii se ridica la bataie, de parca as fi tot electrocutata. In celelalte anotimpuri parul meu este destul de civilizat si binecrescut.

Nu e aspru, e chiar matasos si placut la atingere, dar asa e el, antisocial si rebel… Bineinteles ca balsamul si masca de par nu au reusit sa-l convinga sa stea si el cuminte… Am tot cautat produse pentru fire rebele, care sa mi-l aseze cat de cat, dar fara a-l pleosti. Bineinteles, cele care-l mai cuminteau il si pleosteau, facandu-l sa arate nespalat…dezgustator.

Asa ca m-am resemnat…asta e, vara si parul meu nu sunt prieteni. In vara trecuta mi-am cumparat un ser pentru stralucire de la Wella, pentru ca imi place sa-mi straluceasca parul frumos, in bataia soarelui. Daca nu e cuminte, macar stralucitor sa fie – deh, in viata nu le poti avea pe toate.

Continuă să citești Wella System Professional Gloss On – ser pentru stralucire

Demachiant Elmiplant pentru ten uscat / sensibil

Ieri am achizitionat demachiantul pentru ten uscat si sensibil de la Elmiplant.

Concluzii:

Avantaje:

  • – pret bun: aproximativ 12 ron;
  • – compozitie ok: fara parabeni, parafine, parfum hipoalergenic, testat dermatologic si oftalmologic, produs hipoalergenic;
  • – miros slab;
  • – textura fina, cremoasa, ce-l face usor de aplicat si utilizat;
  • – tenul meu sensibil si uscat e multumit
  • – produsul face ceea ce promite: curata tenul eficient dar bland;
  • – hidrateaza discret, nu lasa pelicula aceea grasa pe fata, asa cum fac produsele pentru ten uscat;
  • – este potrivit si pentru ochi, deci am scapat de grija de a-mi lua un demachiant si pentru ochi;
  • – promite ca indeparteaza si machiajul waterproof – eu personal n-am incercat inca;
  • – nu irita pielea din jurul ochilor…nici o pata rosie, nimic; uau! cred ca aceasta performanta a mai realizat-o doar Avene!
  • – gramaj mare – 200 ml.

Continuă să citești Demachiant Elmiplant pentru ten uscat / sensibil

Dardia Lipo – ingrijirea medicala a pielii uscate si sensibile

Eu am un ten cam uscat, si ca si cum n-ar fi de ajuns, e si un pic cam sensibil. Nu-l am din nastere asa; in urma unei alergii am ramas cu o sensibilitate la nivelul tenului, asa ca de vreo 7-8 luni sunt in cautarea unei creme cu care fata mea sa se impace.

Acum cateva luni am aflat ca s-a lansat pe piata romaneasca o noua gama de produse dermatocosmetice destinate pielii uscate si sensibile, „Dardia Lipo” de la Bayer. Stiind ca Bayer e o companie farmaceutica de renume, mi-am pus toate sperantele in ei – laudau aceasta gama ca fiind: Dardia aduce un nou standard de tolerabilitate, putand fi utilizata chiar si de acei consumatori care au piele uscata si extrem de sensibila, sau care chiar sunt alergici la alte tipuri de creme. Am zis ca l-am apucat pe Dumnezeu de un picior.

Continuă să citești Dardia Lipo – ingrijirea medicala a pielii uscate si sensibile

Overtime – noua moda

In zilele noastre se formuleaza altfel enuntul problemei: noi, ca firma, nu dorim sub nici un chip ca angajatii nostri sa lucreze peste program. Nu, nu, departe de noi acest gand necurat si parsiv. Noi vrem ca angajatul nostru sa munceasca doar 8 ore pe zi, apoi sa plece fericit acasa, la familia lui, sa stea cu copiii,  sotia, sa gateasca, sa mai iasa si la cina apoi la un film cu prietenii ori socri… sau sa petreaca oricum vrea el. Totul este ca el sa-si termine in cele 8 ore task-ul dat. Daca nu reuseste sa-l termine, asta e, mai sta un pic peste program, pana il termina.

Iar tu, ca un copil mic si nevinovat, care crede in pacea mondiala si alte lucruri inocente, spui: „Da, sunt perfect de acord. Nici nu se putea mai bine si mai corect de atat. Vai, ce sef minunat sunteti! ” Si semnezi orbeste si plin de increde contractul de munca.

Si a doua zi te trezesti cu task-ul in brate. Si vezi ca e ditamai namila, nicidecum un task binecrescut, de 8 ore. Iti zici: „Doamne, dar asta-i munca de 2-3 zile!”
Iar PM-ul iti zambeste gingas: pana maine dimineata la ora 9 sa fie gata! Inghiti in sec, inspiri adanc si pornesti vitejeste la treaba. Si muncesti cu sarg, mananci in fata calculatorului, umpland  tastatura de firimituri (asta in cazul fericit in care iti amintesti sa mai si mananci), te uiti cu disperare la ceas – cineva a complotat impotriva ta si iti face o farsa – prea repede trec orele, una dupa alta, iar task-ul tau e pe departe de a se finaliza. Si uite asa, pe
nesimtite, vine ora 5, teoretic se incheie programul, dar nu si pentru tine, pentru ca nu ti-ai terminat task-ul.  Si muncesti in continuare cu

sarg, tragi cat de tare poti…si vezi cum se scurge timpul in continuare, pe nesimitite…si daca esti norocos, pe la 10-11 noaptea pleci si tu acasa, bucuros ca ti-ai dus munca la bun sfarsit. Dar lasa, ca maine nu se mai intampla…mai dureaza putin, pana imi intru in ritm…

Si uite asa intri intr-un cerc vicios…si ajungi sa muncesti 14-15 ore pe zi si in weekend…
Voi prestati overtime?

Despre job, cu dragoste

Nu sunt o femeie de succes in afaceri, dar ma straduiesc sa devin. Nu am o experienta prea vasta in campul muncii, dar ma straduiesc sa o dobandesc. Si vreau sa dobandesc o experienta de calitate. Imi place ceea ce fac, nu e doar un job, e si o pasiune. Din ceea ce am observat eu la jobul meu, secretul succesului consta in ADAPTABILITATE. Nu totul tine in a fi bun, si atat. Am lucrat la diferite proiecte de-a lungul timpului, fiecare a avut specificul sau:

– unele imi cereau sa fiu creativa, sa inovez la tot pasul

– altele imi cereau sa urmez cerintele clientului, cuvant cu cuvant – clientul nostru, stapanul nostru (daca ne spunea sa facem Pamantul in colturi, in colturi il faceam; daca ne spunea sa modificam de 1000 de ori, de 1000 de ori modificam)

– altele imi cereau sa fiu nici prea creativa, nici prea previzibila, nici prea lenta, nici prea rapida

– altele erau o provocare din toate punctele de vedere – tehnologie complet noua, domeniu complet nou, limba complet necunoscuta (traiasca Google Translate) si deadline dureros…

Fiecare proiect mi-a solicitat diferite competente, fiecare m-a facut sa fiu mai buna, unele mi-au scos la iveala competente pe care nici nu banuiam ca le am, altele m-au ingradit atat de mult incat imi venea sa-mi plang in pumni de ciuda, altele m-au facut sa-mi depasesc limitele, altele m-au ajutat sa invat cum sa profit si de punctele mele slabe, altele m-au ajutat sa-mi extind aria de cunostinte … dar cel mai important a fost ca am reusit sa ma adaptez la fiecare proiect in parte, sa am rezultate bune de fiecare data. Am inteles ca cel mai important este sa inveti din greseli, sa te adaptezi si sa nu crezi niciodata ca le stii pe toate, pentru ca intotdeauna te vei intalni cu ceva nou si vei fi pus in postura de novice. Important este sa poti accepta acest lucru, sa o poti lua de fiecare data de la zero si sa ajungi departe. Fiecare nou proiect e o provocare, fiecare te ia de la zero si iti cere sa-l aduci pe culmi cat mai inalte. Cel putin asa e in domeniul IT. Multi nu reusesc sa se impace cu aceasta idee – nu le plac schimbarile, nu se pot adapta. Intr-adevar, e dureros sa ai o evolutie de tip „dinti de fierastrau”, cum o numim noi – de fapt ea are aceasta forma doar in aparenta; in esenta asa devii cu adevarat bun: calindu-te.

De-asta imi si place jobul meu: am parte de provocari intotdeauna, invat intotdeauna ceva nou, si astfel evoluez si ca angajat, si ca OM. Iar pe deasupra, produsul muncii mele este foarte util pentru ceilalti. Iar aceasta cred ca este cea mai mare satisfactie pe care o am.

Vai ce tragedie – are bluza ca a mea!

Citeam intr-o zi un articol despre posibila venire a magazinelor H&M in Romania.  Bineinteles, era o stire falsa.  Si citeam si despre parerea cititorilor. Care mai de care se bucurau gandindu-se ca ar putea aceste produse si in Romania (chiar daca ar putea fi mai scumpe decat in strainate). La un moment dat am dat peste un comentariu care m-a lasat cu gura cascata (ce vreti, uneori sunt usor de impresionat):

Eu sincer, prefer sa nu vina, pentru ca am deja o gramada de hainute de acolo si nu prea imi convine sa vad la toata lumea pe strada haine ca ale mele :( desi am vazut deja cateva x(

Nu inteleg persoanele astea crizate, pentru ca mi se pare tragi-comic, infantil si de neinteles un asemenea comportament. Nu mi se pare un capat de tara faptul ca cineva are un obiect vestimentar ca al tau. Nu-ti doboara cu nimic stilul tau personal. Stilul nu consta doar in unicitate in sensul de posesor de haine exclusive, ci si in istetimea si ingeniozitatea cu care combini piesele vestimentare, cu care adaugi accesoriul potrivit (sau chiar unul care pare total nepotrivit), cu care reusesti sa personalizezi un lucru comun, iar atitudinea e sarea si piperul.

Tocmai asta este interesant: cum reusesti sa iesi din anonimat daca nu ai posibilitatea de a-ti cumpara haine unicat, de a merge in strainatate la shopping  si de a apela la o croitoreasa? Te resemnezi ca vei ramane un exponent banal si ordinar al speciei, intreaga viata?

Sunt frumoasa, desteapta si single

Intr-o dupa-amiaza de primavara simteam nevoia sa evadez din birou, chiar si numai pentru o ora, cat dura pauza de masa. Nici una dintre colegele mele nu avea chef sa ia masa in oras, dar nu m-am descurajat prea tare si m-am hotarat sa merg singura la resturantul din zona. Imi place ca au terasa si astfel pot admira privelistea in timp ce mananc (sunt niste copaci infloriti superbi, pe terasa). Spre norocul meu am gasit si ultima masuta libera – fiind ora pranzului era aglomerat. Continuă să citești Sunt frumoasa, desteapta si single