Cu facultate sau fara?

Pe vremea parintilor nostri nu facea oricine facultate. Erau standarde ridicate, se intra greu, te mentineai greu… Acum orice prost (ma scuzati) poate face o facultate. Si brusc lumea se imparte in doua: in cei cu facultate si in cei fara facultate.

Si te intrebi ce mare isprava au facut astia cu facultate, ca se uita la cei fara facultate precum mosierii la sclavii de pe plantatie. De ce ar fi inferiori bietii oameni care nu au o facultate? Oare facultatea iti adauga ceva calitati umane de care eu nu stiu? Iti creste valoarea umana daca faci o facultate? Devii brusc mai bun, mai nobil, mai milostiv, mai corect, mai generos, mai empatic? Nu. Devii mai informat, ai o perspectiva mai ampla si mai complexa asupra lumii (asta in cazul fericit in care mai si ciulesti urechile pe la cursuri, mai faci si un research pe net pentru proiecte, nu le copii si gata), intelegi mai bine anumite fenomene, si… cam atat. Si acestea le acumulezi daca ai un pic de noroc si interes, daca nu, treci ca gasca prin apa prin facultate.

Am intalnit si oameni ce au terminat o facultate de litere si nu sunt in stare sa foloseasca corect o cratima. Si utilizarea cratimei se invata in scoala primara. Bunica mea, care avea 4 clase, scria impecabil. Iar cuvintele de care nu era sigura cum se scriu la plural le cauta in Dex. Nu voia sa se faca de ras, draga de ea.

Am intalnit si oameni ce au terminat o facultate de matematica si nu stiu teorema lui Pitagora. Unii nu-si mai aminteau nici de valoarea lui pi. Bunicul meu care avea 4 clase o stia si la batranete.

Am intalnit si oameni care au terminat o facultate de istorie si nu stiau macar cu aproximatie in ce secol a domnit Stefan cel Mare. Bunicul meu care avea 4 clase stia toata viata lui Stefan cel Mare, cate razboaie a dus, in ce conditii, cu cine, la ce data… si nu numai despre el, era o adevarata enciclopedie istorica.

Am intalnit atatia oameni de o calitate umana exemplara, multi nu aveau decat 4 clase sau 8, dar aveau un suflet extraordinar. Si un bun simt iesit din comun. Si un simt al ridicolului bine pus la punct. Si o generozitate extraordinara. Oameni care din putinul lor daruiau celor din jur, mai sarmani decat ei, cu o fericire iesita din comun. Daruiau lucruri materiale, dar si spirituale: zambete, speranta, o strangere calda de mana, o imbratisare, intindeau o mana atunci cand cineva avea nevoie de ajutor…

Am intalnit si oameni cu studii superioare de mare impact (scoliti prin tari straine, pe la universitati de renume, cu MBA-uri sonore), care aveau un vid sufletesc imens. In spatele unei imagini bine puse la punct si a unui zid de diplome era un gol… nu tu suflet, nu tu mila, nu tu intelegere fata de semeni… Oameni care batjocureau tot in calea lor, care nu vedeau mai departe de lungul nasului, oameni care se credeau vecini cu Dumnezeu.

In concluzie, calitatea umana nu vine la pachet cu o facultate. Nici macar inteligenta. O facultate nu te face mai destept, ci doar iti da sansa sa devii mai mai destept, dar trebuie sa mai si muncesti pentru asta.  Si chiar daca devii mai destepta asta nu inseamna ca esti si “mai OM”.

Dragilor si dragelor, haideti sa punem pret mai mult pe OM si mai putin pe diplome. Diploma o poate avea oricine, omenia NU.

Marca saptamanii 8-14 februarie – Simex, mobila romaneasca de traditie

Saptamana aceasta am descoperita o marca remarcabila, ce ne duce faima in intreaga Europa. Mai multe puteti citi aici.

Marca saptamanii 25-31 ian

Saptamana aceasta am inceput sa lucrez la o noua rubrica pe Sindesign, numita “Marca romaneasca”, in care intentionez sa aduc in prim plan treptat, toate marcile romanesti de valoare pe care le apreciem si cu care ne mandrim. Pentru aceasta saptamana am ales o marca deoseita, pe care eu o iubesc mult. Mai multe detalii veti afla aici.

Produsele romanesti

In ultimul timp, odata cu criza economica am vazut ca au aparut mai multe campanii ce sustin produsele romanesti. Una dintre acesta campanii ar fi: http://cumparproduseromanesti.ro/

Motivele enumerate de aceasta campanie ar fi:

1. Ajuţi un român să-şi păstreze slujba

Atâta timp cât cererea de produse fabricate la noi în ţară este constantă (sau chiar în creştere), firmele producătoare nu vor renunţa la salariaţi. O cerere scăzută forţează însă angajatorii să  concedieze sau să trimită în şomaj tehnic o parte sau chiar tot personalul

2. Ajuţi o firmă  românească să nu falimenteze şi să îşi plătească  impozitele către stat

Impozite din care sunt plătite servicii de care beneficiem cu toţii: spitale, medici şi medicamente, pompieri sau ambulanţe, profesori şi educatori pentru copii noştri, jandarmi şi poliţişti care ne asigură securitatea. În plus, firma plăteşte contribuţiile salariaţilor la buget, de unde banii ajung la pensionari

3. Ajuţi un român sau o firmă românească să-şi plătească  creditele

Peste tot în lume, criza s-a agravat atunci când băncile au dat faliment. Lucrul acesta nu s-a întâmplat încă la noi, dar cu cât vor fi mai blocate circuitele financiare, cu atât mai mult există riscul agravării crizei economice

4. Puţin înseamnă de fapt foarte mult!

Crezi că e prea puţin să faci doar asta? Gândeşte-te la toţi cei care au plecat să  lucreze în străinătate şi trimiteau bani familiilor de acasă. Era puţin, poate 100 de euro pe lună, de fiecare. Şi totuşi românii plecaţi la muncă în alte ţări din Uniunea Europeană au fost, din 2007 încoace, cea mai importantă sursă de valută pentru România.

5. Eşti cu adevărat patriot

Pentru că patriotismul nu înseamnă să spui vorbe mari, să participi la parade de Ziua Naţională. Înseamnă să-ţi ajuţi ţara atunci când este greu. Să-i ajuţi pe români, atunci când lucrurile nu merg strălucit. Acesta e unul dintre acele momente. Poţi să ajuţi! Cumpără produse româneşti!

(sursa: http://cumparproduseromanesti.ro/)

Eu cumpar o parte din produsele romanesti. Unele sunt invechite si non-competitive, dar altele sunt de buna calitate, au un raport calitate pret foarte bun.

Voi cumparati produse romanesti? Care va plac in mod deosebit?

Blogul saptamanii 25 – 31 ianuarie

Pentru aceasta saptamana am ales un blog tare destept si de bun simt, care ne invata neticheta pe blog, cum sa ne purtam pe un blog, ce sa scriem, ce sa nu scriem, cum sa scriem, cum comentam, cum devenim faimosi si bogati. Bineinteles toate aceste sfaturi si multe altele sunt presarate de o doza de umor fin, ca sa ne mai descretim si noi fruntile. Despre ce blog este vorba? Va invit sa il descoperiti aici.

Blogul săptămânii 11-17 ian

Pentru ca citesc destul de des alte bloguri, incepand de aceasta saptamana imi voi exprima in scris parerea despre ceea ce citesc, pe blogul unei prietene. Impreuna am inaugurat rubrica “Blogul saptamanii”, la care voi scrie cu drag in fiecare saptamana despre cate un blog care m-a impresionat in mod placut.

Ghici ce blog e deschizator de drumuri? Raspunsul il gasesti aici.

Rromii – plaga societatii. Sau nu?

Discutam de curand cu o cunostinta despre verzi si uscate. La un moment dat am ajuns la subiectul “animalele alea negricioase si nespalate”. Am crezut ca se refera la cainii comunitari. Nu, m-am inselat. Se referea la rromi. “Metafora” ei m-a socat un pic. Un pic mai mult. Si m-a intristat. Mult.

Chiar ma gandeam intr-o zi: omenirea a evoluat atat de mult, am ajuns in anul de gratie 2009, in era tehnologiei, si totusi inca mai pastram in sufletul nostru samburele discriminarii. Care are radacini adanc infipte si se dezvolta rapid si puternic. Ce au rromii de sunt “animale”? De ce ar fi ei pe o treapta inferioara a evolutiei? Nu sunt si ei tot oameni? Oare Dumnezeu nu plange in pumni cand vede cum se batjocuresc copiii Sai?

Sunt invinuiti ca fura, ca injura, ca sunt nespalati… dar oare nu sunt si romani stimabili de-ai nostri care fac aceleasi lucruri? Si ei nu mai sunt aratati cu degetul, ca doar sunt ai nostri… Fiecare natiune are si oile sale negre, dar are si oi albe. Nu trebuie sa generalizam. Trebuie sa-i intelegem si sa le dam o mana de ajutor. Vorbeam la un moment dat cu o doamna de etnie rroma. Era trista… voia sa munceasca si i se refuza aceasta sansa pe motivul etniei… i se inchisesera atatea usi in nas… si era o doamna cu scoala, culta, educata… si degeaba. Gasise doar un post de maturatoare, si asta obtinut cu mare greutate… Era o campanie “Scoala te face mare!” – uite ca nu se aplica pentru toti. Sunt multi rromi pe care nu-i angajeaza nimeni, pe motiv ca sunt rromi. Si atunci cand n-ai nici o sursa de venit si nevoile de baza te preseaza, ajungi sa si furi. NU! Nu spun ca e bine. Nu e. Furatul e un pacat, indiferent de cauze si motive. Dar incerc sa-i inteleg. Parlamentarii nostri fura ca sa le mai cumpere feciorilor cate un Porche… No comment.

Si haideti sa va spun o intamplare: in liceu eram mai slaba din fire. Intr-o vara mi s-a facut rau in tramvai, de la caldura prea mare si lipsa de aer, si am cazut din picioare. Un mos in spatele meu comenta ca asa-i cu tineretul din ziua de azi, tine diete pana la infometare si apoi cade din picioare. Ca o paranteza, pot sa va spun ca-n viata mea n-am tinut o dieta si nu m-am infometat. Asa ma lasase mama natura, mai slaba. Si mosul mi-a intors spatele nepasator, desi eu cazusem jos. O tiganca impreuna cu copilul ei de maxim 6-7 ani m-au ridicat repede de jos, grijulii, m-au stropit cu apa, copilul mi-a dat din sucul lui, sa ma rehidratez, si ma mangaia pe frunte, sa ma fac bine. Asta in timp ce oamenii din tramvai isi vedeau de treburile lor…

Sunt oameni si oameni… nu trebuie sa-i dam deoparte pentru simplul fapt ca sunt rromi… cine suntem noi sa-i judecam, sa le punem o stampila in frunte si sa-i scuipam, ca doar ne sunt inferiori… De multe ori ei sunt cei care ne dau adevarate dovezi de omenie, si noi suntem cei inferiori…

Haideti sa nu-i mai privim pe toti cu ochi reci si nemilosi, cu scarba si superioritate, si sa incercam intai sa-i cunoastem… Sub pielea negricioasa si fustele lungi se pot ascunde suflete mari. Mai mari decat ale multora dintre noi.

L’erbolario – crema de corp cu iris

L’Erbolario este o gama de produse nou aparuta la noi  – din septembrie anul acesta, dar cunoscuta in strainatate.  Sunt chiar lideri de piata in Italia. Au intrat cu forte proaspete si pe piata romaneasca, prin intermediul farmaciilor Sensiblu.

Eu am folosit crema cu iris.

In primul rand imi place ambalajul. Cutia de carton e mov prin interior, la fel ca si capacul recipientului. Veti spune ca e un fleac, dar pentru mine detaliile sunt importante. Imi spun multe despre grija producatorului fata de intreg produsul. Pentru ca imaginea conteaza, chiar si in cazul unei creme.

Cand i-am deschis capacul, mirosul m-a cucerit pe loc. E un parfum puternic, indraznet, cu personalitate. Dulce, dar puternic, impunator. Si totusi delicat si feminin. Nerecomandat persoanelor timide. Pot spune ca imi place foarte mult mirosul, desi eu nu sunt o adepta a parfumurilor dulci.

Textura este una fina, cremoasa, catifelata, ceea ce o face usor de aplicat. Eu am pielea foarte uscata si nimic nu reuseste sa o hidrateze suficient de bine pe termen lung. Aceasta crema tocmai asta promite: sa ofere hidratarea atat de necesara pielii uscate. Dupa prima aplicare am fost un pic dezamagita: se aplica usor, dar intra rapid in piele. Parca prea rapid pentru a fi hidratanta. Ma asteptam sa fie ceva mai grasa, ca sa reuseasca sa hidrateze suficient de bine. Totusi pielea ramane fina si catifelata la atingere.

In prima saptamana de utilizare am folosit-o zilnic, de 2 ori pe zi, asa cum specifica si pe ambalaj. Am fost multumita ca pielea s-a mentinut hidratata de la o utilizare la alta. Totusi in weekend am plecat din localitate si am uitat sa o iau cu mine. Eram sigura ca pielea mi se va usca din nou daca nu folosesc in continuare crema, asa cum mi se intampla de obicei cu orice crema. Spre surprinderea mea nu a fost deloc asa. Pielea s-a mentinut fina si hidratata in continuare. Inclusiv pielea de pe picioare, care  foarte uscata dealtfel, chiar se exfoliaza uneori de uscata ce e. Nu-mi venea sa cred: nu mai folosisem nici o crema hidratanta de 3 zile si totusi pielea arata extraordinar de bine, perfect hidratata. Deci chiar se tine de cuvant aceasta crema.

Iar de parfum cremei, ca va spuneam de el si mai devreme, e foarte persistent. Aceasta crema poate inlocui cu succes un parfum. Cand ies de la dus, e un adevarat rasfat sa ma dau cu aceasta crema: e catifelata, se aplica usor, intra repede in piele, hidrateaza perfect si pe deasupra miros si superb, a parfum de iris.  Ramane parfumul si in halatul de baie, si in pijamale, mai multe zile.

Ce as avea totusi sa-i reprosez? Pai…tot parfumul. Problema e ca uneori nu vreau sa miros a iris, vreau doar sa ma bucur de hidratarea pe care mi-o ofera aceasta crema. Si nu pot, pentru ca mirosul puternic de iris intra in conflict cu parfumul pe care mi-as dori sa-l folosesc.

Sa-i dau si niste note in final:

  • Absorbtie in piele – 10
  • Hidratare – 10
  • Consistenta – 10
  • Parfum- 10
  • Textura – 10

O puteti gasi in farmaciile Sensiblu, la pretul de 85 ron cutia de 300 ml. Stiu, veti spune ca e un pret maricel, dar credeti-ma ca merita fiecare banut, mai ales ca poate fi folosita si pe post de parfum.

Wella Lifetex – fiole pentru par vopsit

In urma cu ceva timp am avut parul degradat (din cauza unor probleme de sanatate), dar cum imi place sa ma ingrijesc si sa am parul vopsit, nu m-am abtinut nici de aceasta data si mi-am achizitionat o vopsea de par.

Cautam totusi si un tratament pentru parul vopsit, astfel incat parul meu sa nu ramana prea traumatizat dupa vopsire. Coafeza mi-a recomandat fiolele pentru parul vopsit de la Wella.

La inceput am fost cam circumspecta – 6 fiole costau 120 ron, un pret nu prea scazut… Ea mi-a spus ca daca nu sunt multumita de ele imi da ea banii inapoi; stiind ca nu prea este asa mana larga, am prins curaj si am cumparat fiolele.

Pot spune ca nu am regretat deloc: mi-au lasat parul stralucitor, matasos, de parca iesisem de la o vizita la stilist; vopseaua a rezistat mai mult timp, parul avea un aspect sanatos. Multe persoane ma intrebam cu ce m-am vopsit de aveam parul atat de frumos. Merita sa achizitionati asa ceva; e un adevarat rasfat pentru par.